Imi pare rau, sunt asteptata… Martin- Lugand Recenzie

imi-pare-rau-sunt-asteptata-5580-4

Mi-au placut atat de mult cartile autoarei, incat am zis ca trebuie sa o incerc si pe aceasta. La celelalte am facut deja review si le gasiti mai jos:

Oamenii fericiti citesc si beau cafea Agnes Martin – Lugand Recenzie

Viata e usoara, nu-ti face griji – recenzie

Am inceput sa citesc si am fost dezamagita, pagina dupa pagina ma gandeam daca merita sa ii mai acord inca putin timp din viata mea si totusi am reusit sa o termin.

Pana la pagina 70 totul era o rutina constanta, un continut tern, fara stralucire, in general exact ce ma face sa cred ca o carte nu merita continuata, dar uneori imi spun ca merita sa mai acord o sansa, in cazul acesteia si o a doua si o a treia sansa…

A durat foarte mult timp pana cand am terminat-o pentru ca sincera sa fiu, nu ma atragea continutul cat sa citesc fara suflare…

Undeva in jurul paginii 200, sper sa nu ma insel, Yael, personajul principal, o traducatoare de mare succes, aflata exact in perioada de ascensiune a carierei sale, isi da seama ca viata ei este anosta si a inceput sa faca ceva in privinta asta.

Toate persoanele pe care le indepartase de ea, printre care cei mai buni prieteni, cat si familia au fost readuse in viata sa, in momentul in care isi revede iubirea, pe Marc, prietenul cel mai bun si sufletul pereche pe care nu il mai vazuse de mai bine de 10 ani, de cand acesta disparuse subit fara niciun cuvant…

E interesant cum un singur om iti poate schimba perceptia despre intreaga viata, cum poate aduce putina culoare si un pic de stralucire in zilele grele, cum o cina cu el poate schimba dispozitia pe o intreaga saptamana si te face chiar sa iti reiei legaturile cu celelalte persoane carora nu le mai acordai destula atentie.

Inevitabilul s-a intamplat si au devenit iubiti pentru prima oara, dar asta o facea pe Yael sa se simta ca fetita de odinioara, nu prea sigura pe ea atunci cand se afla in preajma lui, dar din proprie experienta pot spune ca uneori este benefic sa ne mai pierdem putin „capul” dupa cineva.

Iubirea nu o tinem sub control, ea ne face sa ne pierdem controlul vietii, stabilitatea si doar in acest fel, lasandu-ne purtati de val ne putem bucura intradevar de tot ce inseamna ea.

Insa, in momentul in care oportunitatea din cariera, pe care o astepta de atatia ani i-a batut la usa, Yael a renuntat la iubire, din cauza ca in sinea ei a crezut ca nu poate fi loc pentru doua lucruri atat de importante in viata sa.

Credea ca iubirea nu se poate impleti cu serviciul si inca sa iasa un lucru bun, asa ca a preferat sa renunte la singurul lucru care a implinit-o personal in ultimii 10 ani…

Fericirea insa, a disparut brusc de pe chipul sau si a inceput sa se afunde in munca, dar cum era distrusa pe dinauntrul sau, lasa totul la vedere. Bertrand, fostul sef, de acum asociat al sau i-a spus o vorba inteleapta si i-a marturisit putin din viata lui pentru a o putea face sa inteleaga ca nu trebuie sa duca toate luptele singura, poate ajunge acolo unde isi doreste mult mai usor daca are pe cineva iubitor langa ea.

Deschizandu-i astfel ochii, Yael a privit atunci altfel lumea, daca un om atat de important in viata ei, precum Bertrand, un adevarat exemplu si mentorul sau in cariera poate avea pe cineva alaturi si in acelasi timp sa munceasca cu atata ardoare zilnic, si ea putea face acest lucru.

Dupa ce a realizat toate aceste lucruri, tot ce a vrut sa faca a fost sa se impace cu Marc, sa isi rascumpere greselile, dar oare el va fi de acord sa se impace dupa ce inima i-a fost sfaramata? Decizia este in mainile lui si Yael e hotarata sa ii acorde timpul necesar pentru ca el sa se hotarasca.

Melodia aleasa de mine pentru carte:

Nici sfarsitul nu pot spune ca m-a dat pe spate, ca si cum autoarea s-ar fi grabit sa termine de scris cartea intr-un numar fix de pagini, dar poate totusi va avea o continuare.

Chiar daca inceputul nu este foarte interesant si sfarsitul abrupt, cartea ne ofera o lectie importanta de viata, ramane la latitudinea voastra daca doriti sa aflati cum se termina povestea lui Marc si Yael.

Cu drag,

semnatura

Anunțuri

Un gând despre “Imi pare rau, sunt asteptata… Martin- Lugand Recenzie

Lasa un comentariu

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s